04Aug

Scurtmetraj publicitar

In acest scurtmetraj publicitar va sunt prezentate peripetiile pe care o familie le intampina atunci cand se hotaraste sa mearga intr-o excursie in Delta Dunarii

 


Înainte de a aşterne aceste gînduri am căutat în DEX cuvîntul “tradiţie” iar explicaţia arată aşa:

“Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale și care se transmit (prin viu grai) din generație în generație ♦ Obicei, uzanță; datină. ♦ Informație (reală sau legendară) privitoare la fapte ori evenimente din trecut.

Dacă în Biblie căsătoria este văzută ca un transfer de proprietate asupra femeii de la tată, către soţ, în zilele noastre, în special în lumea creştină căsătoria este un act liber consimţit de către cei doi soţi care, prin acest act, dau naştere unei familii.

Căsătoria ca act în lumea creştină are şi o funcţie religioasă începînd cu sfîrşitul secolului al XII-lea, atunci cînd Biserica Catolică prin Conciliul de la Verona a dat căsătoriei valoare de sacrament. Pană atunci, formarea unei familii nu presupunea şi o ceremonie religioasă.

Odată cu evoluţia civilizaţiei, odată cu evoluţia dogmelor creştine, odată cu evoluţia socială ba chair şi cu evoluţia dansurilor şi a muzicii, modul în care s-au desfăşurat ceremoniile maritale s-au schimbat şi ele.

Au devenit tradiţii gesturi sau atitudini, ritualuri sau superstiţii repetate în mod voluntar, care s-au împămîntenit mai apoi devenind tradiţii „de cand lumea şi pămîntul”.

Deci nuntile in mare parte sunt la fel si au un numitor comun.Cei ce vor ceva diferit, inedit uita ca sunt la o nunta, chiar la nunta lor si uita sa se distreze!

Să ne uităm bunăoară doar la tradiţia „naşilor”, în mai toate cazurile o familie cu mai multă experienţă de viaţă care – în mod teoretic – ar trebui să călăuzească primii paşi în noua viaţă pentru tinerii însurăţei. Tradiţia naşilor este una derivată din cea a martorilor ceruţi de biserica catolică doar că la noi, în biserica creştină răsăriteană li s-au conferit un rol mai important, o mai mare greutate.

Intervine mai apoi portul de nuntă. Pînă în urmă cu aproape 50 de ani în România în peste 90% din cazuri mirii aveau ca straie de nuntă portul popular specific zonei. Astăzi întîlnim rochii albe sau de altă culoare din 2 mai pînă la Satu Mare şi de la Dolhasca pînă la Moldova Nouă. Bucovina, Maramureşul. Apusenii şi Ţara Haţegului sunt singurele zone care mai păstrează în obiceiurile de nuntă un anume gen de tradiţii.

Ca vor sa fie o nunta cu traditii sau moderna e decizia mirilor si trebuie respectata, dar multi dintre ei ajung sa abandoneze drumul conturat, amesteca lucrurile iar evenimenul lor devine kitsch.

De ce?

Modernismul interpretat gresit.

  • dantelă, crinolină, voal şi derivate din cele menţionate, pietricele pretioase, un make-up perfect, o pregatire in cel mai mic detaliu si un lautar cu acordeon ce ocupa 70% din incaprere care asteapta cu nerabdare “una mica”
  • o turta rupta pe scara blocului avand in fundal cutii postale sau pereti scrijeliti cu tot felul de mesaje “simpatice”.
  • mirele care asteapta sa fie barbierit cu sabia
  • hora scurta pe ploaie in fata blocului sa vada toti vecinii ca pleaca “pruncul” de acasa

Cum pare acest peisaj?

Raspunsul tine de conditia fiecaruia , de educatie, dar in mare parte este un moment care e derulat si nesemnificativ atunci cand privesc filmarea. Si atunci se pune problema : de ce mai facem asemenea manifestari?

Mai este apoi timpul dedicat nunţii. Dacă pînă în urmă cu 25-30 de ani în satele româneşti nunţile durau chiar şi o săptămînă, astăzi totul se comprimă într-o zi. Totul este pe repede-nainte, totul este cu sufletul la gură. Culmea este că în acest timp comprimat sunt mult mai multe lucruri de rezolvat. Acum 50 de ani nimeni nu vorbea de fotograf în timpul nunţii, care să ia cadre în mişcare la fiecare 10-15 secunde. Se făcea o fotografie înainte, şi atît. Ba chiar, multe dintre fotografiile cu celebra pereche de miri pe care le-aţi văzut în odăile bunicilor sau străbunicilor, sunt de un fals grosolan, fiind făcute în studiourile foto de atunci după un şablon anume.

Este foarte adevarat că tradiţia nu vorbeşte despre fantana cu ciocolată, sau despre trabucul şi coniacul de după friptură, dar peste un sfert de secol se vor fi împămîntenit şi acestea şi vor fi devenit şi ele la rîndul lor tradiţii.

Una peste alta, ceea ce vreau să vă transmit este aceea că dilemma nuntă tradiţională vs nuntă modernă este doar o falsă problemă. Nu treabuie decît să celebraţi căsătoria voastră aşa cum voi imaginaţi acest moment. Un moment în care voi să vă simţiţi bine alături de cei dragi vouă, o seară în care să fiţi voi înşivă, să vă bucuraţi de pasul pe care îl faceţi în viaţă şi de tinereţea voastră. Trebuie să vă smulgeţi pentru o zi din tumultul cotidian şi să petreceţi mai aprig ca niciodată.

Dacă voi simţiţi că sunteţi confortabili ca miri în jeans şi t-shirt, foarte bine. Dacă dimpotrivă, vreţi în catrinţă, iţari şi opinci, sau în rochie glamour şi ultimul smoching apărut pe piaţă, foarte bine. Dacă în loc de restaurant preferaţi o plajă sau o poiană la munte, la fel de bine. Dacă în loc de taraf peferaţi un DJ, nimeni nu vă poate condamna pentru asta. Vreţii să mîncaţi din picioare, cu mina şi să beţi şampanie din pahare de carton, e foarte bine.

Toate sunt binevenite dacă la sfîrşitul zilei voi sunteţi mulţumiţi şi fericiţi.

Bucuraţi-vă!


Urăsc postura de angajat, ideea de job. Pasiunea mea pentru film m-a ajutat să fiu propriul meu stăpân. Așa am devenit videograf.
Videograf… ce mai e şi ăsta domne’? Cameraman, filmangiu, omul cu video sau cum vrei să spui, eu tot Valentin sunt – inginer constructor cu patalama, un om în primul rând, încercând să ating succesul profesional fără să-mi pierd umanitatea şi frumuseţea sufletului.
Trebuie să fii de acord că un videograf, un fotograf, un dj, un florar, un lăutar… toți sunt artiști, creează pentru ei sau pentru alții. Aprecierea asta ține doar de percepţia ta şi de nivelul intelectual la care te afli.
Cred cu tărie că și videografia de eveniment este artă. A ajuns la un nivel spectaculos şi asta mă preocupă şi mă încantă, pentru că în fiecare zi se naşte o nouă provocare. Majoritatea videografilor încearcă să iasă în evidentă cu ceva “oau” şi de aici se nasc stiluri incredibil de diverse, atât în prezentarea proprie a videografului, cât și în materialele create. Unii se afirmă prin vestimentaţia viu colorată şi sumară, alții printr-o prezenţă atletică de invidiat… fiecare în funcție de inspirație.

clip.00_01_50_21.Still002

Dincolo de diferențele dintre videografi ca oameni, clientul trebuie să discearnă ce stil i se potriveşte cel mai bine. Fiecare videograf are stilul lui, “publicul lui”, lucrează pe un anumit buget, se adresează unei anumite clase de clienţi ce nu pot fi amestecate.

Dacă ești viitor mire și ai nevoie de videograf, încearcă să alegi pe cel care are o atitudine pozitivă, zâmbitor, glumeţ şi care are în general o stare de bine. Un videograf posomorât, critic, obosit, nu va reuşi niciodată să se plieze pe evenimentul vostru pentru că el nu este prezent cu sufletul, cu mintea, iar pasiunea lui pentru acest domeniu e minimă sau interesul e doar unul financiar.

  • Sfat: nu cumpăra videografie pentru lista de dotări tehnice!

Primesc solicitari pentru tot felul de evenimente şi mă confrunt cu următoarea situaţie: “Dacă nu veniţi cu asistent şi nu filmaţi cu drona, e mai ieftin?“. Nu, nu e mai ieftin. Videografii fac investiţii în echipamente atât pentru ei înșiși, cât şi pentru voi. Un videograf bun vrea să creeze materiale de calitate care să îi reprezinte bine și să îi satisfacă dorința de frumos.

Asistentul unui videograf are un rol important. Echipamentul e destul de voluminos şi greoi pentru o singură persoană. Asistentul contribuie, de cele mai multe ori, cu viziune, stare de spirit, atenție la detalii, aducând un aport consistent în privința calității materialului realizat.

Rezultatele unui videograf bun sunt susținute de eforturi financiare, educație de calitate şi consum mare de timp. Timpul este un factor costisitor. “Hai să-mi tragi şi mie câteva cadre… 30 de minute, nu mai mult…”. Sunt convins că mulți videografi au auzit asta de la clienții lor. Cele 30 de minute sunt, de fapt, ore. Te pregăteşti (îmbrăcămintea e importantă când mergi la un eveniment), drumul, filmarea, orele de editare și de exporturi, printurile pentru materialul livrat şi câte alte detalii…

Ți-am spus toate astea pentru că iubesc videografia de eveniment și vreau ca toți mirii să învețe să aprecieze activitatea noastră. Suntem oameni, avem pasiuni, imaginație, sentimente.

Ion Valentin

Sunt videograf , am copii gemeni incredibili, mulţi prieteni și m-am retras într-un oraşel cochet, unde mă bucur de meseria mea. Și este primul meu articol, așa că am nevoie de sprijinul tău.

Articol publicat si pe http://weddingstaff.ro/blog/2016/01/ce-vrea-piata-si-ce-vrea-videograful-din-mine



Alen & Madalina | © www.startvideo.ro from www.startvideo.ro on Vimeo.

Locatie : Tulcea / Esplanada
Camera- DSLR 5D mark III
Lens: 70-200 f4L, 85 f1.8L, 24-105 f4L, 50 f1.2, 14 f2.8
Stadycam, Slider
Videograf :Valentin ION


07Jan

Ana & Mircea

Ana & Mircea | © www.startvideo.ro from VALENTIN on Vimeo.

Locatie – Palatul Stirbei
Partener event – Chic (Catalina Veronica)
Camera- DSLR 5D mark III
Lens: 70-200 f4L, 85 f1.2L, 24-105 f4L, 50 f1.4, 14 f2.8
Stadycam, Slider
Videograf :Valentin ION
Asistent :Nicolae CHIRITA
Editor :Valentin ION


12Jul

Raluca si Octavian

Raluca si Octavian Iunie 2013 from VALENTIN on Vimeo.

Camera: Canon 5D Mark III
Lens: Canon 24-105mm F4, Canon 50mm 1.4, Canon 16-35mm F2.8

Slider / Steadycam / Tripod / monopod
Edit: Valentin Ion


21Jun

Teaser Cosmin si Bogdana

Cosmin si Bogdana Bucuresti from VALENTIN on Vimeo.

Camera: 5d MARK III
Lens:24-105L 4, 50 1.4, 16-35 2.8
place: Bucuresti, Centru Vechi
Music:MICHAEL BUBBLE – FEVER
Edit: Valentin Ion